Ei, poftim! Uite ce face ea în puterea nopţii, na!..:)
Cu ce să încep?... Îmbrăţişarea mea înlăcrimată de recunoştinţă sunt sigură, absolut sigură că o simţi... Că am pus stăpânire o vreme îndelungată pe baia de smiorcăială a găştii, sunt sigură că o ştii...
Ce ar mai fi, aşadar, de...dezvăluit?! :) Poate ceva ce încă nu ştii. Şi nici nu cred că ai intuit. Deşi s-ar putea să mă înşel. Ba chiar e foarte posibil să mă înşel, fiindcă...iată! Mi te-ai adresat EXACT cu cele două mari elemente în jurul cărora s-a tot învârtit şi constituit, în timp, fiinţa mea. Evident, cea de dincolo de costumul strălucitor de zale de fiecare zi :)
"Ce bine că eşti..." au fost dintotdeauna, pentru mine, nişte cuvinte care au avut şi au puterea de a exprima Iubirea însăşi, sacrul care este aceasta, starea de graţie, acel "mysterium tremendum" pe care doar sublimul ţi-l poate face cunoscut.
Toate bune şi frumoase, atâta doar că...dintotdeauna am avut convingerea că aceste cuvinte ar putea fi adresate (laolaltă cu întreaga lor semantică) oricând, de către oricine, oricui (inclusiv de către mine cuiva), dar niciodată mie, de către nimeni. Iar convingerea asta a mea a funcţionat dintotdeauna ca o axiomă, ca un dat imuabil. Deci au fost excluse, implicit, orice aspiraţie spre a deveni şi eu cineva care să facă obiectul unui asemenea sentiment, orice oftat ori tânjeală în acest sens. Asta este şi cu asta, basta!...
Iar când s-a întâmplat (ca acum, ori ca altădată) ca cineva să îmi adreseze mie aceste cuvinte, nimic de zis - lucrul ăsta m-a impresionat până la lacrimi, dar...am ŞTIUT că acela se află în eroare, că cine ştie ce i se PARE că vede la mine, că doar s-a creat o conjunctură favorabilă unei iluzii de tip "fata morgana" şi...atât! Şi mi-am pus toată luciditatea la lucru să pot constata cât de repede reuşeşte acela să-şi spună eliberator: "Huuuuuh, mamăăă, era cât pe ce să iau iluzia drept realitate! Ce bine că m-am dezmeticit la timp! Huuuuuh!..." :)
Şi acest "Ai grijă de tine!" are, pentru mine, o "istorie" asemănătoare cu cea de mai sus, dar...pentru moment, deja văd că manifest cam mari tendinţe expansioniste în spaţiul tău virtual, aşa că...mă duc să mă întind puţin pe canapeaua cu care ai dotat azi camera de oaspeţi... (FOARTE semnificativă imagine!!!)
:soc: oare ce se afla in spatele schimbului vostru de replici?! si io nu stiu?! a?!
alessia, munte de frumusete, avand in vedere ca toate sunt efemere, acele cuvinte nu puteau avea si ele termen de valabilitate? In sensul ca au avut relevanta in momentul in care au fost spuse, insa nu au putut fi perene?! Sa-nteleg ca tot ce nu e peren este doar o iluzie?! Tineretea este o iluzie? Fericirea este o iluzie? Frumusetea interioara este o iluzie? Bunatatea este o iluzie? etc. :(
zău că nu e nimic altceva în spatele schimbului acesta de replici! TOTUL este la vedere...:)
Ai răsturnat sacul cu toată filosofia lumii în creştetul meu! :)) De dimineaţă!:)))
Ei bine, da, RAŢIONAL, vreau şi POT înţelege că ORICE are un "termen de valabilitate". Durează ceva timp însă până când reuşesc să echilibrez cu adevărat raţionalul cu emoţionalul, deh! OM îs şi io! :)))
:) asa o fi zum zici matalutza, ca nu e nimic in spatele replicilor. :)) sacu' cu cuc cuuc cucu in loc de aummmm mmmm aummmm :))) filozofia de dimineata si un pic de meditatie revigoreaza tartacutza adormita! :)))
yupiiiiiiii???? yupiiiiiii te-apucaşi să chirăi?!? Se vede treaba că n-ai observat şi colţul ăla coji de nuci care te aşteaptă!!! Las' că te văz io mai încolo dac-o să-ţi mai dea mâna să chirăi "yupiiiiiiiii" ! :))))))
22 comentarii:
Sa ai grija de tine !
alessia, esti o rasfatata!
... si pentru mine, nic?!
:(
Io nu primesc niciun dar?!
:(
ai pregatit coltisorul cu coji de nuci?
Ei, poftim! Uite ce face ea în puterea nopţii, na!..:)
Cu ce să încep?...
Îmbrăţişarea mea înlăcrimată de recunoştinţă sunt sigură, absolut sigură că o simţi...
Că am pus stăpânire o vreme îndelungată pe baia de smiorcăială a găştii, sunt sigură că o ştii...
Ce ar mai fi, aşadar, de...dezvăluit?! :)
Poate ceva ce încă nu ştii. Şi nici nu cred că ai intuit. Deşi s-ar putea să mă înşel. Ba chiar e foarte posibil să mă înşel, fiindcă...iată! Mi te-ai adresat EXACT cu cele două mari elemente în jurul cărora s-a tot învârtit şi constituit, în timp, fiinţa mea. Evident, cea de dincolo de costumul strălucitor de zale de fiecare zi :)
"Ce bine că eşti..." au fost dintotdeauna, pentru mine, nişte cuvinte care au avut şi au puterea de a exprima Iubirea însăşi, sacrul care este aceasta, starea de graţie, acel "mysterium tremendum" pe care doar sublimul ţi-l poate face cunoscut.
Toate bune şi frumoase, atâta doar că...dintotdeauna am avut convingerea că aceste cuvinte ar putea fi adresate (laolaltă cu întreaga lor semantică) oricând, de către oricine, oricui (inclusiv de către mine cuiva), dar niciodată mie, de către nimeni. Iar convingerea asta a mea a funcţionat dintotdeauna ca o axiomă, ca un dat imuabil. Deci au fost excluse, implicit, orice aspiraţie spre a deveni şi eu cineva care să facă obiectul unui asemenea sentiment, orice oftat ori tânjeală în acest sens. Asta este şi cu asta, basta!...
Iar când s-a întâmplat (ca acum, ori ca altădată) ca cineva să îmi adreseze mie aceste cuvinte, nimic de zis - lucrul ăsta m-a impresionat până la lacrimi, dar...am ŞTIUT că acela se află în eroare, că cine ştie ce i se PARE că vede la mine, că doar s-a creat o conjunctură favorabilă unei iluzii de tip "fata morgana" şi...atât! Şi mi-am pus toată luciditatea la lucru să pot constata cât de repede reuşeşte acela să-şi spună eliberator: "Huuuuuh, mamăăă, era cât pe ce să iau iluzia drept realitate! Ce bine că m-am dezmeticit la timp! Huuuuuh!..."
:)
Şi acest "Ai grijă de tine!" are, pentru mine, o "istorie" asemănătoare cu cea de mai sus, dar...pentru moment, deja văd că manifest cam mari tendinţe expansioniste în spaţiul tău virtual, aşa că...mă duc să mă întind puţin pe canapeaua cu care ai dotat azi camera de oaspeţi...
(FOARTE semnificativă imagine!!!)
ÎMBRĂŢIŞARE......şi "atât"!
:soc:
oare ce se afla in spatele schimbului vostru de replici?!
si io nu stiu?!
a?!
alessia, munte de frumusete, avand in vedere ca toate sunt efemere, acele cuvinte nu puteau avea si ele termen de valabilitate?
In sensul ca au avut relevanta in momentul in care au fost spuse, insa nu au putut fi perene?!
Sa-nteleg ca tot ce nu e peren este doar o iluzie?!
Tineretea este o iluzie?
Fericirea este o iluzie?
Frumusetea interioara este o iluzie?
Bunatatea este o iluzie?
etc.
:(
Zâmbet de soare,
zău că nu e nimic altceva în spatele schimbului acesta de replici! TOTUL este la vedere...:)
Ai răsturnat sacul cu toată filosofia lumii în creştetul meu! :)) De dimineaţă!:)))
Ei bine, da, RAŢIONAL, vreau şi POT înţelege că ORICE are un "termen de valabilitate". Durează ceva timp însă până când reuşesc să echilibrez cu adevărat raţionalul cu emoţionalul, deh! OM îs şi io! :)))
:)
asa o fi zum zici matalutza, ca nu e nimic in spatele replicilor.
:))
sacu' cu cuc cuuc cucu
in loc de aummmm
mmmm
aummmm
:)))
filozofia de dimineata si un pic de meditatie revigoreaza tartacutza adormita!
:)))
Adicătelea nu mă crezi??? Rău faci :(
CHIAR nu este nimic decât e la vedere!...
ba te cred, dar ma joc si io un pic!
N-am voie
:(
cuccc uuu cuucuuu
:)
Ştiam că mă crezi, da' şi mie îmi place să mă joc, na! :))))
CuuuuUUUUUcuuuu!
CuUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUc...AUUUUUUUUUM!
:)))))
:0
hotomana mica, te prind io la coltz!
te trag de cosite, si-ti deschei si bretelele sandalutzelor, na!
p.s. mi s-a facut dor de floare de colt!
Nu a mai dat niciun semn de viata.
:(
Caut-o printre...nuferi, na! :)))
De fapt ai şi găsit-o, da' îţi place să te joci, parşivenie mică! :)))
Ce mă faci tu pe mine să te trag de ciuf şi...şi să-ţi pun şi o piedică, na! :))))
nu mai e nici acolo!
:(
ciuf, daaaa, vreau sa fiu tras de perciuni, ridicat de motzul urechilor si scos la tabla!
:)))
intre timp nu strica si o piedica.
:)))
yupiiiiiiiiiiii
yupiiiiiiii???? yupiiiiiii te-apucaşi să chirăi?!? Se vede treaba că n-ai observat şi colţul ăla coji de nuci care te aşteaptă!!! Las' că te văz io mai încolo dac-o să-ţi mai dea mâna să chirăi "yupiiiiiiiii" ! :))))))
:)
yupiiii si coji de muci!
@Alessia, lasa palavrageala si bucura-te !
@AR rusineeeeee :))))))
Mariaaaaaaa, bine-ai veniiit! :))
"Pălăvrăgeala"???? Şi io care credeam că e...dezvăluire! :)))
Mă BUCUR, Maria! :)
Eh, dupa atata invaluire, era musai sa scapi o dezvaluire. :)))
Dezvăluirea învăluirii e doar explicitarea explicaţiilor anterioare, deh! :))))
Eh, esti modesta ! :)
Dap..:)
Trimiteți un comentariu